Jurnalul lui Nenelu-Zi 32

Zi 32
Bogdanel se pregatea de zor sa-si sustina, nici el nu mai stia pentru a cata oara, masterat-ul, nu stiu daca am scris bine ca eu am sustinut pe vremea mea examenul de diploma, dar ma rog, nu stiu daca are vre-o relevanta, dar sigur nu aveam termenul asta in dictionar.Nu considera ca lumea susotea pe la colturi ca incearca sa ia masterat-ul de mult timp, dar el era chiar mandru, in sensul ca l-ar fi dat si de o mie de ori, important era ca lui ii placea mult de tot cum suna, avea asa, niste rezonante specifice, particularizate, asa cum auzise el de masters-urile de la roland-garros-uri sau de la wimbledon-uri. Si nu dorea sa-l dea asa, in orice domeniu d-asta de dadeau toti, ce medicina ,ce politehnica, ce inginerii de nu stiu care, nu , slabiciunea lui erau stiintele naturiste si asa ca s- a hotarat sa-si aleaga tema de master din natura, pentru ca natura e un univers nemarginit si noi ne miscam nemarginit si permanent in natura. A fost greu mai mult cu alegerea titlului, ca de dezvoltat subiectul se descurca el si in acest sens indrumatorul lui de proiect, un fost profesor cu o mapa de doctorate luate in mai multe domenii, i-a sugerat ca titlul de proiect sa fie din natura, intr-adevar, dar din ceva ce i-a placut lui cel mai mult cand era mic. Si lui ii placuse mult cand era mic, scuzati ca ma repet, mierea de albine, pe o felie de paine mare, fara unt, ca nu prea se gasea. Ar fi mancat toata ziua miere, da i-a spus cineva ca poate sa dea in diabet. Dar a avut si niste probleme legate de faptul ca racea des si maica-sa l-a doftoricit mai tot timpul cu ceai de tei si nu-si dadea seama el atunci cand o matusa ii spunea mai in gluma, mai in serios, ca s-o lase mai moale cu teiul, ca s-ar putea sa aiba probleme cand o fii sa faca treaba aia, c-o sa fie cam…moale, ca patise ea cu barbatu-sau. Un var mai mare de-al lui, care facuse armata, i-a spus ca efectul ceaiului de tei e identic si la fel cu bromura care li se punea in ceai, ca erau zile cand soldatul care era el uita de …membrul sau, cu toate ca-l purta mereu cu el si-si mai aducea aminte de acesta cand se scarpina, cand facea treaba mica sau cand facea baie, o data pe saptamana, in doua serii, ca la masa. Era prea tarziu, deja, bause o cisterna de ceai, dar mai erau sanse pentru ca acum nu se mai facea armata. Deci, n-a renuntat la domeniu si avand in cap si ce-i bagasera ceilalti despre tei, miere, albine s-a hotarat, dupa o noapte de deliberari cu propria-i constiinta ca titlui proiectului sa fie :,,Impotenta psihogena la trantori in relatiile cu albinele tinere”.Am spus ca s-a hotarat greu deoarece indrumatorul de proiect i-a mai indicat doua titluri de proiect, de rezerva, pentru ca avea niste pile si aflase ca in comisie era una tanara care cand auzea cuvantul impotenta, apropo de titlul ales, se rasucea pe scaun mai, mai sa rupa spatarul si punea niste intrebari de nu mai stiai nici cate pagini are proiectul si iti venea sa te retragi singur. Asa ca a studiat si celelalte doua titluri-tema propuse, tot din mama natura, cum altfel, ca sa ramana in asentimentul candidatului si anume :1.Calcularea vitezei optime de depalsare a melcului pentru reducerea frecarii cochiliei cu aerul si 2.Dresajul unui grup de broaste pentru infiintarea unui cor pe lacul cu nuferi.
Greu, tare greu, pentru ca chiar daca erau din natura, cel putin primul implica si ceva calcule, era vorba si de timp, si daca drumul era asfaltat sau nu, pentru ca intra in discutie aderenta si el nu stia nici daca melcul avea picioare sau se tara si gasise el o formula , dar avea de luat in calcul doua ipoteze : a)daca melcul se deplasa cu coarnele retrase si b)daca melcul se deplasa cu coarnele scoase, in cazul b) fiind sigur de asta, pentru ca chiar el ii cantase unui melc, melc,codobelc si ala scosese coarnele, parca boieresti sau bouresti le zicea. Nu mai pui la socoteala ca se cerea si determinarea greutatii cochiliei, si-ti trebuia volumul, densitatea si cine dracu auzise din ce e facuta cochilia care nici macar n-avea si ea o forma regulata, macar trapez sau piramida.
Cat despre varianta cu broastele si cu corul lor lacustru nici nu vrea sa auda, ca auzise el ca de la astea poti sa iei raie sau sa-ti faca cineva farmece cu ele.
Era intr-o mare dilema, ii mai promisese si aleia de-o cunoscuse la balul bobocilor, ca dupa ce-si ia master-ul o duce la satul de vacanta din Mamaia ca sa se suie pe taurul ala de nu-l strunea nimeni.
Dar nu, s-a hotarat, si dupa ce a discutat cu indrumatorul lui de proiect, ca ce mi-e un an, ce mi-e doi, sa nu mai sustina acum master-ul si sa-l dea la anul si sa se orienteze pe o tema de la master chef, chiar daca ajunge la cutite. Avea indrumatorul mapa plina si de din astea si era chiar incantat de ce subiecte tentante erau, ca: ascutirea cutitelor pe catarama de la curea, taierea pizzei fara sa se atinga platoul si calculul dozei de alcool rafinat turnat in visinata impotriva muierii visinelor.
Oricum, nu voiam s-o mai spun si pe asta, dar cand s-a intors acasa si a aflat tacs-u de ce savant avea el in casa si nu stia, i-a tras o chelfaneala pe cinste, chiar cu o curea cu catarama si i-a zis ca a doua zi sa se scoale de dimineata, ca merge cu el sa-l inscrie voluntar in armata, macar o perioada de timp, ca poate-i mai vine mintea la cap. Nu mi-l imaginez cum se va chinui sa se chinuie sa plece cu stangul inainte mars, dar sunt sigur ca nu se va atinge de ceai si ca va striga si el…hai liberare.

0 comments:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.