Aripi catre departe

aripi catre departe

Ploua cu picaturi reci din norii zdrentuiti, pe care vantul ii plimba pe cerul plumburiu. Traiesc cu impresia falsa ca stiu unde merg. Suntem de fapt niste oportunisti, dar tot la mana destinului, asa ,ca niste zmeie lasate sa se inalte brusc si cand credeau ca o sa cucereasca vazduhul ,se simt trase inapoi sau mentinute la o,,cota”mai mult sau mai putin acceptabila. Nu ne inchinam des ,dar ne sperie furtunile si involuntar o facem atunci. Unii nu se tem nici de furtuni ,dar o ploaie le poate smulge lacrimi cand se afla la ananghie. Vrem sa plutim pe aripile vantului ,impinsi cum el impinge panzele corabiilor spre cele colturi indepartate ale lumii. Suntem figuranti muti la minunile lumii ,incercam sa descifram nesfarsitul ei univers …ezoteric.

Stiinta ne-a dus in locuri unde nici cu mintea nu indrazneam sa gandim ca putem ajunge vreodata si ar fi posibil ca intr-o buna zi sa se ajunga si la capatul universului. In regula ,in sfarsit ,am reusit. Dar dupa acel capat ce este? Inceputul altui univers ? Si daca da ,acesta unde se termina ? Si asa mai departe. Ca sa nu mai faci atatea supozitii ,ai putea spune ca nu mai e nimic. Iar e in regula ,e si asta o constatare. Dar ce este de fapt acel nimic ? Si dupa el mai e ceva ? Obosim alergand dupa himere ,nu vrem sa recunoastem si continuam sa alergam. Oare ce-am facut alaltaieri ,ieri ? Daca ne mai amintim ,e inca bine.

Ne conformam pentru banalitati ,avand mereu tendinta sa le punem pe primul plan. Ne pasa prea mult de ce zice lumea. Chiar daca si lumea face la fel ca noi ,daca nu si mai …si. Ne macina orgolii nechibzuite ,numai din dorinta de a iesi in fata. Suntem invidiosi pe cate unii ca au o masina mai buna ,o casa mai mare ,dar nu incercam sa facem mai mult daca vrem cu neaparat sa avem mai mult. Te zbati tot timpul sa nu fii marginalizat ,unii chiar se ploconesc ,se umilesc ,numai sa li se permita sa,,pupe”mana stapanului ,tradeaza la cel mai mic indemn ,cand simt ca li se permita si lor sa roada din ciolanul…gol ,asa cum facea Bastus dupa ce i-a tradat pe daci in favoarea romanilor.

Lacrimile invizibile striga mut si ranesc sufletele cu pumnale cu lame taioase si ascutite. Zidurile care te despart de destinatia aspiratiilor tale ,sunt ca niste baricade in care nu poti sa faci brese ca sa te strecori mai departe. Cand eram mic imi placeau filmele in care actorii aruncau bumerangul ,care daca nu atingea tinta se intorcea tot in mana lor si chiar imi doream si eu unul.Sa nu speri ca daca tu daruiesti ceva ,vei primi,,obligatoriu”si ceva inapoi ,nu ca asa ar fi ,,pretentiile”.Ci numai ,poate ,ca ai vrea sa stii daca apreciaza cineva asta ,fara sa-ti dedice ode si sa-ti ridice osanale. Unii plang ,altii renunta si suferinta ramane singura stapana a sufletului tau ,inghesuindu-ti amintirile. Nu te lasi si speri in continuare ,mai ales daca persoana catre care s-a frant zborul tau plin de speranta ,iti spune ca se bucura daca poate aduce un zambet in privirea ta. O clipa poti sa zambesti ,oricat de pierduta ti-ar fi privirea.Dar nu vrei sa recunosti ,sau nu stii ,sau nu-ti spune nimeni ca zambetele tale sunt paravanul pentru tristetea care te-a invaluit in plasa ei ,cu ochiuri mici ,nemiloase ,care te tin captiv.Nu sunt neaparat niste zambete false dar sunt…amare.

Eu as incerca sa creez un,,efect de bumerang” mai direct ,sa zic asa ,care sa te ajute sa faci un schimb de sentimente ,,din zbor”,ca la predarea-primirea unei stafete . As,,incarca”bumerangul cu toate sentimentele mele ,l-as trimite catre destinatarul dorit al acestora ,dupa ce a fost,,programat”mai intai sa le descarce la acesta ,iar de aici sa preia sentimentele celuilalt ,sa se intoarca cu ele si sa le descarce acum pe acestea la tine. Te gandesti ,atunci cand astepti un raspuns de la cineva ,daca in DEX exista si cuvinte formate dintr-o singura litera ,eu n-am gasit ,in afara de A-ul pe care-l spui la medic ,dar si asta se transforma in Aaaa…Trecand la doua litere ,gasesti si pe DA si pe NU , cu care poti sa ,,lamuresti”pe cineva sa inteleaga daca…da sau…nu.
Trandafirii sunt primiti cu bucurie ,chiar daca si ei au spini in care te mai poti intepa ,insa pretuirea fata de cel care ni-i daruieste face ca si intepaturile sa fie dulci. Nu poti sa smulgi din radacini durerea ,ti-e teama ca,,urma”ar putea sa doara mai tare si sa nu fii pregatit pentru asta. Frumusetea interioara nu se ,,fabrica”in cabinetele cosmeticienilor ,cu rimeluri ,pensete ,creme minune si farduri care sa ,,acopere”goliciunea sufletului. Daca nu te nasti cu ea ,cred ca nu e imposibil sa ti-o cizelezi daca ai curajul sa pariezi cu tine.

Nu esti un candidat la Oscar-uri de mucava si nici nu esti asteptat pe covorul rosu ,chiar daca tu ai vrea sa fii distribuit in rolul principal. Scena pe care jucam accepta si suporta si roluri secundare ,dar poti sa evadezi si sa te ridici de aici si fara indicatii regizorale daca vrei sa-ti dai o sansa. N-am avut ocazia sa cunosc un clarvazator ,nu stiu cum exploreaza el lumea si daca el cunoaste reteta cu care sa,,curete”sufletele oamenilor sau sa recupereze sentimentele pentru care asteptam de undeva un raspuns. Daca l-a gasit cineva si a fost ajutat cu adevarat ,il rog sa-mi dea si mie adresa acestuia. Fa-ti singur curat in suflet ,sterge rautatile cu buretele inmuiat in bunatate ,cauta toate colturile unde acestea s-au ascuns sau s-ar putea ascunde si aspira-le cu parfumul bunavointei. Ingrijeste-ti sufletul ca pe o casa in care te bucuri sa gasesti mereu caldura ,curatenie ,lumina si…liniste.

Fii propriul tau romancier ,modeleaza-ti si indruma-ti ,,eroul”din tine pe drumul cel bun ,fa-l sa nu mai repete greselile trecutului si sa priveasca inainte cu…speranta si…incredere ,chiar daca sunt multe trepte de urcat. Nu-ti,,atasa”aripi de ceara ,care sa se topeasca la prima raza de soare si sa ratezi elanul luat. Ancoreaza-te bine in realitate si fii propriul pilot al dorintelor tale ,condu-le in siguranta catre implinire ,chiar daca turbulentele aparute in cale iti zdruncina uneori increderea sau te ,,indeamna”sa renunti cateodata. Fii increzator ca si tu poti respira aerul marilor si inaltelor culmi ,chiar daca pe unii ii,,imbata”si calca totul in picioare ca sa ajunga acolo. Fii propriul tau anestezist ,taie legaturile,,sensibile” la durere cu cei ce ti-o provoaca ,cu cei care nu te merita ,cu cei care intra cu bocancii in sufletul tau. Daca nu poti sa fii si propriul tau psihoterapeut ,cauta-l pe cel mai bun ,care sa scotoceasca cu bisturiul mintii sale in universul intortocheat al mintii tale si roaga-l sa te mangaie cu voce blanda pe corzile sensibile ale inimii tale si daca te indragostesti de el ,nu ezita sa i-o spui ,chiar daca speranta ca-ti va raspunde va fi,,inregistrata”doar pe listele de,,asteptare”.

0 comments:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.