Nostalgie

Nostalgie

Cand ai plecat, speram c-ai sa privesti odata inapoi
Am astepta mult timp si ne-ncetat ca sa mai fim iar doi
Prin roua diminetii mana-n mana, sa ne potrivim pasii
De maine sa zambim din nou, sa nu facem pe lasii
Sa indraznesti sa ma iubesti, asa, ca altadata
Nu-ti fie teama sa privesti cu fata-ti luminata
Ne-am cunoscut pe-un val, la o cafea la mare
Sa-ti daruiesce eu prima floare, ardeam de nerabdare
In biletele fara hieroglife ce greu sunt descifrate
Sa-mpachetam parfum de flori si ganduri rasfirate
Un vis copilaresc, in zbor, plecat odinioara
Faclia aprinsa a sperantei s-o poarte, in tot ce ne-nconjoara
Furtunile din inima sa fie, izvor de fericire
Ca sa ajungem sus pe creste, sa nu mai fie, o simpla nalucire
Febrile cautari ascunse in suflete blajine si fragile
Le scrijelim ca amintiri intr-un album, pe file, nopti si zile
Cu biciul ploilor de toamna sa stergem praful nepasarii
Sa punem sufletului vele si sa plutim spre orizontul marii
Deschide usa ca sa trecem, de invizibilele praguri
Din mlastini sa ne smulgem, sa punem pe cap lauri
Chiar daca uneori si lacrimi un zambet innoreaza
Chiar daca uneori durerea o bucurie intristeaza
Nu pot stii cat de mult ma cauti, adio nu-ti voi spune draga mea
Scrisorile aruncate in cutie cu-mbratisari eu le-as schimba
Ma uit cu ochii goi si tristi spre marea zbuciumata
Ce mult as da sa-mi spui ceva, chiar daca-i doar o soapta.

0 comments:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.