Hai !

dragoste

Hai !

Ce faci diseară mon amour, nu ieși la o cafea ?
Că-mi scutur buzunarul și-ți dau și-o caramea
Pe card am euroi, dar vreau să plec la mare
De vrei cu mine ca să mergi, te duc în Baleare
Să ne scăldăm printre delfini, or fi pe-acolo oare ?
Să construim castele-nalte, cu turnuri către soare
N-aș vrea să luăm mașina și nici un avion
Mai bine stăm cuminți la tren lângă peron
În valijoare să ne punem confetti, lampioane
Și să-nălțăm în aer, fastuos, puzderii de baloane
Pășești încet cu pași mărunți pe-aleea pietruită
Mă strângi de mână și îmi spui cu vocea ta șoptită
Că vrei să ne-așezăm pe banca-mbătrânită
Și să privim tăcuți spre luna adormită
Pe banca unde-am stat de-atâtea ori, pe zi sau pe-nserat
Și unde tot de-atâtea ori, noi doi ne-am sărutat
Cad frunze ruginite, de vânt îmbrățișate
În părul tău se împletesc cosite-naripate
Prin vremuri de poveste, cu prinți și împărați
Se plimbă amintiri cu zmei înaripați
Și Feți frumoși cu mândre Cosânzene
Se plimbă în calești cu cai mânați alene
Acum avem metro-uri, taxiuri și tramvaie
Dar tot pe jos o iei de n-ai nici o lețcaie
Să mergem până-n port, să admirăm vapoare
Că poate merge unul direct în Baleare
Să coborâm pe plaja cu fructe tropicale
Cu brațele plutind prin valuri în rafale
Pirații sunt plecați spre insule bogate
Visând comori ascunse în perle sidefate
Aș vrea un val s-aducă cochilii fermecate
La gâtul tău să stea,pe ață înșirate
Pe-o plută-aș vrea ca să plecăm, ca doi hoinari pribegi
Prin porturile vieții să fim doar noi doi regi
Să n-așteptăm la graniți, departe să privești
Cu zâmbetul pe față să zbori să îndrăznești
Să pierzi nu-i un eșec cu vise spulberate
Ridică-te încet și cu curaj pășește mai departe
Când norii se topesc un curcubeu apare
Din cupa-i plină de culori sorbim cu încântare
Miracole se-ntâmplă, spun unii, în povești
Tu din greșeli să-nveți și o să izbândești
Semințele speranței în suflet să sădești
Și haosul din minte afară să-l gonești
Tăceri misterioase în noapte ne-nconjoară
Pășim spre uși închise cu chei de-odinioară
Să le deschidem cu dorințe golite de orgoliu
Și cu albumul de-amintiri să stăm intr-un fotoliu
Cu o cafea mai bună turnată-n cești ciobite
Tristeți să răvășim și-n ploaie risipite
Din multe nopți pierdute cu insomnii rebele
Alungă umbrele ce vor privirea să-ți înșele
Cu-o strângere de mână, cu-o caldă-mbrățișare
Să ștergem lacrimi izvorâte din ura trecătoare
Și la răscruci de drumuri tu mâna să-mi-ntinzi
Cu zâmbetul tău dulce privirea să-mi surprinzi
Bagajul cu-amintiri să-l luăm cu noi la drum
Să nu-l golim din mers că nu-i momentu-acum
Nu este prea ușor ce drum ne vom alege
Dar ceea ce sădești, aceea vei culege.

0 comments:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.