Lună: noiembrie 2018

De-a copilaria

De-a copilaria

 

Vi s-a facut vreodata dor, dar asa, un dor de dor de copilul din tine, de cel din minunatele clipe ale copilariei ? De ulita prin ale carei santuri alergam desculti prin apa care le umpluse dupa ploile de vara repezi si curate…atunci, de curcubeul inaltat ca un zmeu,  fara sfoara, de acelasi copil nabadaios, despre ale carui culori la care cascam gura nu stiam nici cate sunt si nici cum se numesc.Ochii straluceau de bucurie privindu-l si dupa fiecare ploaie zgaiam privirile sa-l regasim printre ultimile petice de nori goliti de apa.De cararea ingusta ce ducea catre zavoiul inverzit, de pe malul apei unde ne scaldam dupa ce, fara sa stim ce-i oboseala, alergam dupa mingea cu camera si siret, care se spargea in vreun ciot tocmai cand jocul era in toi.De livada golasa unde cu bolovani vanam ultimile fructe care se incapatanau sa mai ramana agatate, ramase fara scutul frunzelor ingalbenite si smulse de vantul toamnei si care pastrasera in ele parca dulceata tuturor celorlalte  care au umplut cosurile ceva mai devreme. De zapezile…de altadata…unde sunt oare, prin care cu traista la gat si cu nasul rosu de ger inotam prin nameti si mergeam cu colindul din poarta-n poarta, unde gospodarii ne asteptau si ne imparteau cu bucurie nuci, covrigi si mere. Dupa care ajungeam in bucataria casei batranesti, unde ne astepta plita incinsa a sobei in care mama facea dis de dimineata focul si pe care asezam covrigii ca sa se-nmoaie si care umpleau camera cu miros de sarbatoare.Ii mancam fierbinti, cu nasul curgand dupa trecerea la caldura din gerul de afara.De sarutarile nevinovate furate de fete si baieti, care chicoteau apoi pe infundate de parca nu stiu ce nazbatie facusera si fiindu-le teama sa nu-i fi vazut careva si dupa care visai nopti la rand si numarai clipele pana la viitoarele…nazbatii.De suduiala mamei care iar…pentru a nu stiu cata oara, trebuia sa spele sau sa coasa hainele prafuite, rupte sau innoroite si sa ne dea cu alifii facute in casa pe coatele si genunchii jupuiti dupa cazaturi repetate in tarana prafoasa, uscata si fierbinte a verii.De mainile colorate in negru-verde de coaja nucilor inca necoapte, pe care le cojeam cu nerabdare dupa ce ne umpleam buzunarele, de parca nu stiu ce fructe exotice gasiseram, maini pe care le piteam stangaci sub banca din clasa, sa nu care cumva sa primim bataita la palme.De miristile unde paiele ne intepau picioarele desculte si de unde adunam spicele ramase si scapate de morisca treieratului batozei si pe care le aruncam pasarilor din curte, sperand sa nu fim mustruluiti si sa motivam astfel intarzierile la intoarcerea acasa, dupa ce ne saturasem de alergat si de joaca.De faptul ca nu eram plictisiti sau demoralizati, ca nu stiam ce sunt deceptiile si habar n-aveam de grijile cotidiene.Nu ne cotrobaiau mintile ganduri care te ingrijorau, nu aveam raspundere si nu ne invinovateam pentru orice prostioara, nu eram ironici si nu faceam eforturi sa ajungem la o stare de spirit plina de bunavoie, fara sa credem ca unul e mai breaz decat celalalt.De oamenii de zapada  pentru care luam pe furis sau mai bine zis sterpeleam din camara cate un morcov, din bucatarie cate o oala veche, ruginita sau gaurita pe care mama nu se indurase s-o arunce, iar de prin curte o matura cu coada ceva mai lunga si pe care-i echipam cum ni se parea noua ca le sta mai bine.

De calaritul pe spatele prietenilor de joaca la un lapte-gros si la care mai scapai cate un ghiont nevinovat.De jocul de-a v-ati ascunseala, cand trebuia sa numaram pana se piteau ceilalti pe care urma sa-i gasim si cand mai trisam cu nevinovatie rasfirand degetele de la mana ca printre ele sa vedem totusi unde se ascund macar unul sau doi din prietenii de joaca. De copilaria lipsita de angoase, de gutuile asezate la fereastra de bunica, de nasul turtit pe geam in asteptarea de a observa primii fulgi de zapada si urmarindu-le zborul pana se asezau pe pamant in straturi din ce in ce mai groase.De soriciul jupuit pe furis de pe porcul parlit cu paie, de teama sa nu ne vada mama, ca doar eram in postul mare  si care nu ne lasa nici sa rupem din cozonacul pufos plin cu miez de nuca, de mirosul dulce-amar al pelinului care primea in culcusul lui ouale frumos inrosite.De scormonitul in balegarul de langa grajd dupa ramele pentru pescuit, de laptele cald baut chiar in grajd din oala de pamant care inca mai pastra caldura cuptorului in care se zamislise si care parca sfaraia la sarutul laptelui spumos.De gogosi fierbinti si pufoase, umplute cu magiun si tavalite in zaharul tos facut la vechea masina cu manivela.De primii ghiocei pe care-i cautam sub smocuri de zapada razlete care inca mai rezistau sub primele raze ale soarelui primavaratic.De balciul de unde nu plecam acasa pana nu primeam portia de turta dulce si halvita si unde cei mai mari ca noi trageau la tinta ca sa castige un obiect oarecare sau o jucarie care noua ni se parea nu stiu ce trofeu important.  De balciul unde papagalii plimbati pe brat trageau prentru noi, pe muzica unei flasnete hodorogite si ragusite, bilete citite cu emotie, crezand ca din ele putem sa descifram mistere din viitor. De ciresul din gradina vecinilor, care se cocea mai devreme si din care rupeam in fuga crengi incarcate, de teama sa nu ne prinda stapanul.De primul joc,,Nu te supara frate”, sau de simpaticul,,Pacalici”din pachetul cu carti de joc.De plastilina framantata considerandu-ne niste mici arhitecti care credeam ca un  talent ascuns iesit la iveala din noi ne va ajuta sa modelam forme care sa placa ochiului.De lumina amurgului care anunta predarea si preluarea stafetei de catre noapte, cu cupola ei incarcata de stele, unde luna trona  ca o adevarata regina, cum pe drept o numisera poetii si nu numai ei.  De betia simturilor data de un curaj care nu tinea cont de sovaiala sau de nu stiu ce provocare. De primele bastonase desenata cu migala caligrafica cu tocul cu penita inmuiat in cerneala din calimara.De fofeze de hartie infipte in bete cioplite cu care alergam ca sa punem la treaba vantul care le invartea si care se rasucea in rafale, participand si el bucuros la joaca noastra.De curiozitatea cu care ascultam ecoul care ne ingana cu repetitie si care tulbura linistea ascunsa in prapastie.

De zmeie inaltate in vazduhuri limpezi catre infinit, pe traseele intortocheate ale zborului si pe care le struneam cu greu in incercarea de a le face sa se intoarca acasa.

Cu gene imbibate de lacrimi ce stau gata sa curga pe obraz, ne uitam cu nostalgie pe file de abum ingalbenite de patina timpului la clipele surprinse in clisee disparate care aduc in priviri si in suflet ecoul bucuriilor, trairilor si entuziasmului din ochii de copil.Priviri incarcate cu sinceritate si curiozitate aruncate catre noi, cei de acum, de catre cei surprinsi in joaca de-a copilaria, o joaca serioasa de copii.Schimbari adanci ascunse in memorie, pline de sensibilitate si emotie ne domina gandurile.Schitam zambete resemnate pe rabojul timpului si constatam ca inca mai putem fi si timizi si pusi pe sotii, chiar daca unii zic ca nu da bine la imagine.Reflectam si stam in expectativa sa reluam dialoguri care acum  se mai aud abia soptit, ca de pe un disc vechi  care se invarte sub mangaierea unui ac tocit.Trec pe langa noi tineri grabiti cu care nu mai putem tine pasul, dar ii putem insoti cu gandul, care nu tine seama ca pasii nostri sunt mai sovaielnici, el a ramas tanar si nu se supara ca-l mai trimitem din cand in cand inapoi ca pe un mesager care sa caute si sa ne aduca din tolba cu scrisori, prafuita,  amintiri cu care am trait si am sperat cu exuberanta copilariei.

Membru de carnet

Membru de carnet

 

Nici in noaptea ce tocmai trecuse nu reusise sa doarma mai mult de o ora, o ora si jumate.Se zvarcolise in culcus pe toate partile, mototolise cearceaful , dezbracase pernele  de le iesisera fulgii si plapuma cazuse jos, dar degeaba.Ganduri disparate ii invadau mintea si nu se putea opri la nici unul mai concret, sa vada daca contine vreo problema ce se putea rezolva mai cu prioritate.Insa problema principala care-l framanta si care bloca probabil senzorii de somn ai creieruluui era ca in acea dimineata, fix la ora 9.00 a.m.avea loc sedinta de dari de seama si de alegeri, la care participarea membrilor de partid era obligatorie.Convocarea o facuse conform tabelului intocmit de secretarul de partid al biroului organizatiei de baza si alergase mai bine de o saptamana sa-i prinda pe toti si sa-l semneze, ca daca le lua semnatura nu mai era treaba lui daca vin sau nu la sedinta.Beleaua era ca facea exceptie unul care se gasise el tocmai in perioada cu sedinta sa plece cu nevasta in luna de miere, de parca nu se mai gasea miere si dupa aceea.Nu de alta, dar era plecat departe si se intorcea dupa ce trecea si mama ei de sedinta.A incercat sa-i explice secretarului ce si cum, dar asta, care avea pile mari pe la judet, nici n-a vrut sa auda si i-a zis ca, nu ma intereseaza ba, te duci dupa el si mi-l aduci, ca astfel te exclud din organizatie si-ti anulez si carnetul de membru si pierzi si cota de incarcat butelia.Nu pot sefu sa-l gasesc, ca e departe rau, pe la niste bai de ape minerale, insa n-a reusit sa-l induioseze, ca iar i-a taiat-o scurt ca el n-are timp de pierdut cu vaicarelile lui.Nu mai era loc de intors si era mai mult ca sigur ca va fi,,sacrificat”, ca ii venisera si niste zvonuri pe la ureche cum ca ala  plecase in luna aia de miere intentionat, pus chiar de secretar , ca sa aiba motiv sa-l tranteasca pe el si sa-l dea jos si in locul lui s-o puna pe una de la judet, care avea carnet proaspat de membru cu drepturi depline si cu care el pleca mereu in deplasari asa zise oficiale sau in interes de serviciu.Pentru ea n-a contat nici paruiala incasata de la nevasta astuia, pentru ca-i spusese ei unul la cursurile de obtinere a carnetului de membru ca munca de partid nu cunoaste oprelisti si nu tine cont de elementele care pericliteaza buna functionare si stabilitatea acestuia.Dupa ce se supuse la vot ordinea de zi, in unaminitate minus unul ala plecat, se incepu de fapt cu diverse, mai exact cu o mustruluiala pe cinste si binemeritata facuta  celui care nu reusise sa se achite de sarcinile trasate de conducerea partidului  ca sa convoace tot plenul si majoritatea si ca de vina suntem si o parte din noi ca a scazut exigenta si vigilenta, care mai pe direct, ajunsesera la cote de avarie.Si in acest context, continua secretarul, consider ca nu trebuie sa ne fie mila si sa luam atitudinea cuvenita, pentru ca elementele fara vointa si indisciplinate nu au cum sa faca cinste organizatiei noastre.Si-mi pare rau ca trebuie sa incepem cub acest aspect negativ si nedorit de nimeni, sunt sigur, insa contiinta imi dicteaza si ma obliga simultan sa nu fac rabat de la statutul partidului.Asa ca propun in nume personal si sustin propriu excluderea tovarasului Tacutu din organizatie si anularea carnetului de partid.

Tacutu nu era de fapt Tacutu, pe el il chema Pirlitu, dar pentru ca in sedinte nu lua cuvantul de loc, i-au zis asa si asa i-a ramas numele.Si pentru ca nici acum, cand i se daduse prilejul sa se apere nu mai zicea nimic, secretarul ruga pe cei prezenti in sala sa se inscrie la cuvant .Se ridica tovarasul Maruntu, care statea pe primul rand, cum statea el pe vremea facultatii ca sa apuce sa stearga tabla la cursuri ca sa-l tina minte profesorii si sa-i dea macar cinci cu minus sau cu indulgenta.Da, eu as zice ca eu, tovarasul Maruntu cum ma numesc, sa nu dam apa la morisca unor asemenea oameni, adica tovarasi  ca persoane juridice si nu fizice ca cei care nu sunt membri de partid, fiindca ca asa se slabeste coerciziunea dintre membri, adica dintre noi cei prezenti aici.Asa ca sunt de acord cu excluderea tovarasului Tacutu si sustin propriu si semnez aceasta hotarare.Nu se stia daca banuia cineva din sala ca astuia, lui Maruntu, ii bagase in cap postasul comunei ca daca pica Tacutu, il vor pune pe el conilier cu problemele de organizare pe baza de semnaturi.Statuse la baute cu postasul pana spre dimineata sedintei, care-l asigurase in plus ca-i spusese lui sigur cineva de la judet, un var primar de-al patrulea al nevestei ca il vor alege pe el.Se aseza satisfacut jos dupa ce termina ce avusese de spus si  presedintele de sedinta propuse ca inainte sa se treaca la ordinea de zi, sa se voteze prin biletele ca si vot secret , pe cine alegeau ca nou consilier in locul lui Tacutu, care iesise de altfel la o tigara Carpati neaosa fara filtru.Asa ca biletelele scrise si pliate se depusesera in urna caciula stabilita ad-hoc si dupa ce se termina numararea voturilor, se facu comunicarea oficiala de catre, cine altul, secretarul organizatiei.Dragi si stimati tovarasi, ca secretar al organizatiei de baza, va transmit cele mai calde si sincere urari pentru constiinta civica si de partid de care a-ti dat dovada si va felicit pentru hotararea luata.Dar sa nu divaghez prea mult pentru ca se stie ca vorba lunga e saracia tovarasului, asa ca noul cosilier cu probleme de organizare pe baza de semnaturi este…tovarasa Limbilescu Luminita si ma bucur pentru aceasta alegere ca-mi vine sa fredonez cantecul acela cu luminita lampa mica.Ea nu a putut sa fie prezenta astazi in mijlocul nostru sau cel putin deocamdata, deoarece abia s-a intors de curand dupa ce a insotit delegatia noastra oficiala intr-o vizita de lucru si impresii pe ecuator si este data peste cap de fusele orare pe care le are globul in partea aceea. Ea ii explicase numai lui,  in regim de confidentialitate, ca n-a inteles ce e cu fusele orare, ca n-a simtit ca acolo pamantul se invarte mai incet sau mai repede si ce nu intelesese deloc era aspectul ca acolo era o ora si pe la noi alta ora, cu toatre ca si cei de acolo aveau ceasuri la fel.Mentionez ca ea a reusit sa-i convinga pe oficialii de pe acolo sa ne livreze tevi  gaurite pentru solarii, foarte utilizate si cu inalt randament ridicat in irigarea prin picurare controlata a rosiilor, vinetelor si ardeilor iuti, urmand ca intr-o transa viitoare sa se livreze si alte tevi, cu gauri mai mari pentru ceapa si usturoi.Deocamdata nu ne putem permite tevi cu gauri multiple tip sita, pentru marar si patrunjel si varza creata de Bruxelles a la Cluj, dar speram, ca pe baza beneficiilor rezultate din folosirea primelor loturi de teava mentionate, sa le luam si pe acestea.Si apa de unde o luam? Intrebarea fusese pusa mai din fundul salii si secretarul nu observa cine a pus-o si pentru ca se enerva, raspunse ca apa va fi cea de ploaie, captata in butoaie, care butoaie vor fi puse pe suporti inalti si ca sa stie desteptul care a intrebat, le mai spune ca asa apa curge singura sub forma atractiei gravimetritionale si nu mai trebuie pompe si curent consumat.Nu vreau sa mai continui si cu alte exemple din activitatea tovarasei Limbilescu,care ar merita  sa fie spuse si ma limitez numai la acestea.As ruga totusi, daca cineva o cunoaste, sa se inscrie la cuvant si sa spuna cateva cuvinte. Dupa cateva secunde de murmure si foiala, se ridica tovarasul Coinacescu, care incepu prin a spune ca o cunoaste pe tovarasa Limbilescu sau Limbilicuta cum era alintata, decand se juca cu pasarica in tarana, sa-i  fie iertata comparatiunea si ca de mica dadea dovada de initiativa si de inteligenta, reusind sa mearga prima pe trotineta fata de alte fete de varsta ei si chiar mai mari.Crescand s-a remarcat la urcatul fara scara in ciresii de vara si chiar la ceva mai greu, adica la batutul nucilor.N-ar vrea sa spuna, ca sa nu se creada ca e o gluma, dar totusi o face si anume ca tovarasa se pricepea sa traga bine cu prastia mai bine decat baietii, nimerind gugustiucii de le zburatacea fulgii.Isi cosea singura gaurile de la sosete si nu lasa unghiile sa creasca, nici macar cand a plecat la liceul cu specializarea agricola de plantatul si crescutul verzei cu foi speciale pentru sarmale si la care liceu, tinand cont de profilul agricol, a fost nevoita sa faca mari eforturi, pentru o fata, de a invata sa mearga cu tractorul.Si a reusit tovarasi, chiar daca unii carcotasi au spus ca nu merita, ca n-a stiut sa opreasca tractorul si ca s-a rotit cu el pe pista de examen pana a terminat motorina, ca n-a avut nimeni curajul sa se urce in el din mers si sa-l opreasca.N-a vazut-o nimeni umbland cu baietii dupa chistoace de Kent aruncate de elemente certate cu curatenia, chiar fumate numai pe jumatate si n-a jucat nici jocuri de noroc, exceland numai la tabinet, macaua si toci si chiar la ,,Nu te supara frate”, jucat cu sora sa.Vroia sa continue, dar secretarul ii facu un semn discret sa se opreasca, ca tot el il pusese de altfel sa ia cuvantul  si-i explica binevoitor ca poate mai sunt si altii care vor sa ia cuvantul.Tot timpul cat vorbise Coinacescu, postasul il mai asigura odata pe Maruntu ca diseara se duce direct la pila lui de la judet si-l imboldi sa ceara dreptul la replica la alegerea tovarasei Limbilescu, nefondata dupa parerea multora, dar care n-aveau curaj s- o spuna direct si fara ocolisuri, asa cum ii sta bine unui membru drept.Asa ca Maruntu, ramas mahmur de seara trecuta si dres cu o bere dupa tejgheaua de la magazinul lui Blegu, se ridica din nou si tinu tot timpul capul in jos, mai ales ca avea ochii rosii in cap de parca ii injectase cu bulion.Incepu prin a-si cere scuze ca el, cu tot respectul, nu poate sa treaca peste calitatile si din astea  negative ale unei persoane, oricat ar fi ea de pregatita si de sustinuta, pentru ca aici e durerea, ca unii au proptel si altii se zbat singuri sa razbeasca, pe cinstite.E de acord sa se promoveze tineretul, studios sau nestudios, cu bac sau fara bac, dar asta nu insemneaza ca trebuie sa-i neglijam pe astia mai batrani, ca mine parexamplu, adica sa le dam cu piciorul in turul pantalonilor mai pe intelesul tuturor, cum sunt eu in cauza care am pus umarul si la greu si la usor, dar l-am pus, in timp si pe cand altii pleaca in delegatii oriunde in directia in care se intoarce floarea soarelui.Sa nu uite nimeni ca eu am adus primele stropitori manuale cu care am udat intensiv cartofii si pe care apoi le-am adaptat si la stropitul acestora, reducand substantial procentul de distrugere cauzata de gandacul de Colorat cu circa unu la mie.Ce ne trebuie noua sau ce ne trebuia tevi  gaurite pentru udat cand puteam sa facem santuri printre randuri si sa udam cu furtunele in direct ? Eu n-o stiu pe tovarasa Limbilescu de mica, dar am avut ocazia s-o urmaresc cand a crescut mare. Juca toata ziua sotron si cand obosea statea pe banca de la poarta, ca o tenismena intre seturi.Nici macar nu stie sa mulga vaca, mangaind tatele vacii invers decat e normal si mi-e jena sa spun ceva in plus despre asta, ca sa nu se creada ca fac bascalie, dar orice barbat si orice femeie cred ca intelege substratul ascuns al remarcarii facute la acest aspect.Si vreau  nu vreau, intreb, unde e tovarasi constiinta ca familia e celula de baza a tarii, daca tovarasa nu s-a maritat ? Sa faca copii, sa creasca maternitatea si sa aiba tara de unde recruta viitorii specialisti de astazi, doctorii de maine.Ca si eu, chiar daca am numai opt clase, nu conteaza tovarasi, ca eu am familie, am vaca, cal si caine si muncesc in spirit de harnicie muncitoreasca.Mai beau si eu, ca omul, dar numai dimineata, la pranz si seara pana la doisprezece ca ma cearta nevasta, ca oricum nu sunt presat de condus ca n-am carnet de sofer si as fi vrut, ca de aceea mi-am pus niste numere rosii la caruta de rodaj, pe care mi le-a dat nepotu plecat in nu stiu mai care tara sa munceasca ca sa aduca masini.Dar important e ca nu fumez, ca m-am lasat si asa a zis si doctoru meu familist.Asa ca va rog tovarasi, puneti bine in balanta avantajele si dezavantajele si ale tineretii si ale batranetii si vedeti si judecati cu ochii limpezi ai mintii neinfierbantate, care atarna mai mult.Spuse ca el atat a avut de spus si ca are incredere ca cadrele vor cantari bine situatia, apropo de balanta de care a zis el.Acum, emotionat, avea si obrajii rosii, nu numai ochii si se uita fastacit in jur ca sa-si dea seama ce impresie a produs.Luat de valul vorrbelor spuse cam pe fuga, nu observase ca unul din prezidiu, care era cumnatul secretarului,  iesise afara precipitat si nu dupa mult timp in sala isi facu aparitia politistul de promisxitate, asa cum fu prezentat celor din sala.Acesta vroia sa le citeasca o circulara care tocmai atunci sosise de la centru prin fanul curier, era calda glumi el si care suna cam asa :

,,Incepand cu data prezentei, la orice sedinta constitutionala sau neconstitutionala, indiferent de numarul de participanti dar obligatoriu plus unul, indiferent de ordinea de zi sau daca se ridica sau nu mana la vot, se va proceda la verificarea inainte de inceperea sedintei a starii de ebrietate, in caz ca exista, a tuturor participantilor la sedinta, indiferent de nationalitate sau sex.Verificarea se va face cu fiole gradate de unica folosinta, pe baza de inverzire, prin suflare, dupa bagarea totala a mustiucului in gura si prin sigilarea ulterioara cu sigilii de plastic si cleste de sigilui cu numar poansonat prin sarma rezistenta la rupere si rasucire.Cei care vor fi gasiti cu fiola inverzita, indiferent de concentratia si intensitatea verde-ului, vor fi trecuti intr-un tabel cu grupa sanguinica corespunzatoare personala si li se va interzice accesul in sala si calitatea de participanti sau votanti pana la viitoarele alegeri si chiar accesul in sala ca reprezentanti sau invitati din partea publicului.

Mentiune : Cei care sunt gasiti pe,,verde” si sunt recalcitranti, vor fi dusi cu masina primariei de transport copii si scolari la dispensarul local, unde li se vor recolta probe biologice sangvinice confor grupei sanguinice declarate in tabel”. Imediat dupa citirea circularei, Maruntu se facu chiar verde la fata din rosu, fara sa mai sufle in fiola si se ceru singur pentru excludere, luindu-si angajamentul ferm ca pana la viitoarele alegeri, cand va avea din nou drepturi depline va incerca  sa se lase de bautura, macar dimineata.Secretarul ii dadu un ghiont discret cumnatului care avusese ideea cu circulara si-l invita pe la el ca taiase nevasta un cocos si daduse cep la un butoi de busuioaca.

Tovarasa Limbilescu n-a fost prezenta, ea fiind, cum motivase secretarul, cam timida, fiindca nu vrea sa influenteze votu,l ca purta numai mini si umbla numai fara sutien si era si putin stresata ca fiind putin racita nu fusese la aeroport acum cateva zile sa plece in statiunea Balneare fara delegatie, pe motiv ca va molipsi pe cineva de acolo cu gripa si ca exista riscul sa pericliteze reputatia ca suntem un popor sanatos nu numai la minte dar si la trup, conform unei zicale cum zicea chiar ea ca ,,mentosano in corpore sano”.

Celelalte puncte de pe ordinea de zi nu li se mai parura multora importante, scopul si telul fusese atins, asa ca secretarul ceru aprobarea sa se incheie sedinta in unaminitate de voturi, nu inainte de a le spune ca crede ca si-au dat cu totii seama ca vigilenta si exigenta de care a amintit la inceput nu sunt vorbe goale si gogosi fara umplutura.Ca circulara care tocmai sosise dovedeste ca vigilenta este peste tot, la cote inalte si ca circulara n-a fost data intamplator si ca de acolo de sus, de la judeteana, cineva a vegheat si vegheaza in continuare asupra moralei, modei si eticii noastre pe care unii dintre noi  o neglijeaza si o intineaza cu fapte reprobabile care nu fac cinste nimanui si ca noi trebuie sa intelegem ca numai prin munca sustinuta si complexa si atitudine luata fata de cei care calca stramb in strachini vom evita va  ca lantul slabiciunilor sa adauge zi de zi zale slabite si ruginite.Asa ca dragi tovarasi si unii chiar prieteni fideli fara interese personale ci numai ca aliati si tovarasi in munca de echipa, va rog sa urmati dirzi si mandri exemplul urmasilor, pardon, inaintasilor nostri, care n-au pregetat nici-o clipa sa lupte cu mainile goale si sa arunce cu bolovani ca la Posada ca sa ma opresc la acest exemplu si care n-au permis nimanui sa se atinga de bogatiile, fetele si  femeiloe noastre devotate numai noua.Ca o asigurare personala si generala, vreau sa va asigur ca impreuna cu tovarasa mea si a noastra draga, voi face tot ce pot si posibilul ca sa atrag ca un magnet toate fondurile din lume si, nu neaparat din ambitie, va rog sa-mi permiteti din tot sufletu l, ca in comuna noastra, din aceste fonduri, sa organizam cel tarziu peste treizeci de ani, primul campionat mondial de oina pe natiuni. Va multumesc  pentru timpul si increderea acordate ! Aplauze ca niste pocnete consfintira discursul secretarulu, dar totusi surpriza are rolul ei si nu se lasa asteptata nici acum in momentu cand isi facu aparitia si tovarasa Limbilescu, care cobori singura, fara sofer, din masina pe care o conducea decapotabila, ca-i trecuse gripa.Ea saluta neintelisibil mai mult din buzele rosii ca ouale de Pasti si-i sopti secreatrului ca daca ea va mai fi luata in continuare peste picior ca risca sa ramana fata batrana, chiar daca nu si mare, ea il paraseste si nu numai atat, trece la celalt partid, chiar daca ar fi nevoie sa se culce si cu Maruntu sau cu Coinacescu si chiar cu Maruntul exclusu caruia ea ii luase locul chiar astazi.Secretarul o trase intr-un colt si-i spuse ca decat s-o vada cu adeversarii mai bine isi trage un pumn in…Coinacescu si ca avea pentru ea surpriza de mult astepata si pe care i-o transmite acum in direct si anume ca deja a bagat de ieri divortul pe rol si ca ea e noua lui aleasa.Luminita Limbilescu uita si unde se afla de bucurie si sari la gatul secretarului, mult mai inalt decat ea si ramase agatata, ocazie cu care cei cativa gura – casca ramasi in sala obervara cu putina stupefactie dar si cu mai mare satisfactie ca tovarasa se purta nu numai mini si fara sutien, dar se purta si fara chiloti.